Într-un studiu recent din Turcia, publicat în ianuarie 2024, cercetătorii au explorat conexiunile dintre alimentația hedonică, auto-stigmatizarea și nivelul stimei de sine. Rezultatele indică faptul că indulgența alimentară hedonică, adică mâncatul plăcerii, este strâns legată de o stima de sine scăzută și de o tendință mărită spre auto-condamnare.
După o zi lungă și epuizantă, o farfurie plină de paste poate părea un alinare binevenită. Totuși, satisfacția este adesea de scurtă durată, lăsând loc unui sentiment agravat de vinovăție și pierdere a auto-controlului. Această asociere dintre mâncatul hedonic și scăderea stimei de sine poate părea intuitivă, însă soluțiile sunt mai puțin evidente și mai complexe.
Una dintre strategiile propuse pentru combaterea acestui ciclu negativ este mindfulness-ul. Această practică milenară presupune o atenție conștientă și nejudecătoare, concentrată asupra prezentului. În contextul alimentației, mâncatul conștient include mai multe abordări:
- Mâncarea lentă și mestecarea completă a alimentelor.
- Eliminarea distracțiilor cum ar fi televizorul, computerele și telefoanele mobile, favorizând uneori chiar mâncatul în tăcere.
- Consumul până la atingerea sațietății fizice, fără a depăși.
- Recunoașterea diferenței între foamea reală și pofta de moment.
- Observarea texturii, gustului și mirosului alimentelor.
- Monitorizarea impactului alimentației asupra stării de spirit.
- Aplicarea unei atitudini de apreciere față de mâncare.
Această abordare este deosebit de relevantă în societatea modernă, unde alimentele procesate sunt la îndemână și stresul este omniprezent, transformând mâncatul într-o activitate rapidă și hedonică. Creierul uman adesea nu reușește să proceseze semnalele de sațietate, ceea ce conduce la consumul excesiv de calorii.
În plus, cercetările recente sugerează că mâncatul conștient poate fi la fel de eficient ca programele tradiționale de slăbire, având un impact pozitiv asupra indicelui de masă corporală și circumferinței taliei. Aceste descoperiri subliniază importanța mâncatului intuitiv în adoptarea unui stil de viață sănătos.
Într-un exemplu concret, Logan, o persoană care lupta cu mâncatul emoțional, a fost convinsă să participe la sesiuni de terapie cognitiv-comportamentală. Prin aceste sesiuni, Logan a înțeles mai bine motivele din spatele comportamentului său și a reușit să își schimbe obiceiurile dăunătoare. Îmbinând mâncatul conștient cu tratamente medicale suplimentare, Logan a început să experimenteze pierderi semnificative de greutate.
Astfel, prin adoptarea mindfulness-ului și a mâncatului conștient, indivizii pot obține nu doar o greutate corporală sănătoasă, ci și o îmbunătățire a stimei de sine și o reducere a comportamentelor auto-distructive.
Articol adaptat de Dr. Costea Amalia- Raluca dupa : https://www.medscape.com/viewarticle/how-cure-hedonic-eating-2024a100062t
